Asociatia BATE SAUA SA PRICEAPA IAPA ()
Cicloturism Situatia actuala 2005
17 Dec 2007
CICLOTURISM
Sinteza privind situatia actuala in Romania / 2005
Material pus la dispozitia noastra de Radu Mititean / Clubul de Cicloturism Napoca
1. INTRODUCERE
Cicloturismul este la ora actuala inca extrem de putin dezvoltat in Romania atat ca numar de practicanti cat si ca infrastructura, materiale informative etc. In schimb, potentialul cicloturistic al Romaniei este foarte ridicat, atat pentru cicloturismul "de sosea" cat si pentru cicloturismul montan (mountain biking recreativ si turistic). In prezentul material sunt expuse succint principalele aspecte tehnice ale cicloturismului in general si situatia actuala in Romania, cu detalierea cauzelor care genereaza starea actuala, din care se pot deduce masurile necesare.
2. CARACTERE GENERALE ALE CICLOTURISMULUI
- Cicloturismul se practica atat pe sosele (de regula modernizate, pe cat posibil fara trafic auto intens) - cicloturism clasic, "de sosea" , cat si pe drumuri nemodernizate sau cai de comunicatie necarosabile -
cicloturism montan / mountain biking (recreational, turistic) de regula pe dumuri de tara, drumuri auto forestiere, drumuri de car si tractor, foarte rar pe poteci....
- Se practica atat de lung parcus (ture de zile - saptamani - luni de zile, putand totaliza multe sute sau mii de kilometri, de regula in etape de 50-100 km pe zi cu diferente de nivel de pana la 1500 m urcus total pe zi uneori chiar mai mult) cat si excursii de o zi sau de cateva ore.
- Se practica atat in circuit cat si pe trasee "liniare" ce strabat uneori intregi regiuni, tari sau continente. Adesea se urmeaza in etape anuale o ruta, astfel ca in fiecare concediu se incepe din locul unde s-a oprit tura cu un an inainte si in timp respectivul cicloturist ajunge sa aiba parcursa integral cate o ruta impresionanta de mii de
kilometri ex. Circuitul Marii Nordului sau El Camino de Santiago...
- Se practica atat pe trasee marcate pentru cicloturism (care in Romania inca sunt practic absente, existand doar marcaje pentru turismului montan pedestru - vezi HG 77 / 2003) cat si pe cai de comunicatie nemarcate, caz in care orientarea se face pe baza de indicatoare sau marcaje rutiere sau pt drumetie, sau pe baza de harti / busola / GPS sau cu ajutorul unui ghid etc.
- Se practica atat individual, cat si in perechi, dar si in grupuri mici (3-8 persoane) sau medii (9-14). Foarte rar sunt grupuri mai mari de 15 persoane... Il practica foarte des familiile (sot-sotie plus eventual copiii, care pedaleaza pe propria bicicleta sau daca sunt mici merg in remorci sau semiremorci), iar varsta este foarte frecvent de peste 45 de ani (Portretul-robot al cicloturistului german de exemplu este persoana cu studii superioare, cu varsta de 45-60 de ani, cu venituri peste medie !). In lume dpdv statistic cea mai mare parte a cicloturistilor merg individual sau cate doi, mai rar in grup de 3-4 persoane iar mersul in grupuri mari in excursii de mai multe zile este o exceptie. Prin urmare numarul de persoane care practica cicloturismul in forma organizata (prin agentie de turism sau in cadrul excursiilor organizate de cluburile de profil pentru proprii membri) reprezinta un procend redus din totalul cicloturistilor (sub 5% in majoritatea tarilor dezvoltate).
- Se practica atat cu bagaje mari (ca volum pana la 100 litri, si ca si masa pana la 20-35 kg) purtate pe bicicleta (in "sacose de cadru", foarte rar in remorci speciale... de regula in aceste cazuri in Romania e prezent si echipamentul de campare - sac de dormit, saltea, cort....) cat si cu bagaj mic ("day-pack", cu volum de 8-20 litri si greutate de 3-10 kg, de regula sub forma de rucsac la MTB sau sacosa de cadru / ghidon la cicloturism de sosea), caz in care de regula bagajul mare il transporta o masina de insotire sau nu e cazul pentru ca se revine seara la punctul de plecare....
- Se practica de regula carand cu tine tot ce ai nevoie ("cyclo-camping" daca duci si cort), dar in cazul grupurilor mai mari adesea exista masina de insotire, de obicei microbuz cu portbagaj sau remorca speciala pentru biciclete (care vine de obicei in urma grupului la cicloturismul de sosea sau se intalneste cu grupul la sfarsitul fiecarei etape, in cazul cicloturismului montan - MTB, si care duce bagajele mari ale cicloturistilor si eventual biciclete de rezerva, piese de schimb si scule, eventualii membri obositi sau cu probleme de sanatate din grup
sau carora li s-a defectat grav bicicleta...)
- Se practica atat cu scop predominant cultural (de vizitare a unor localitati si zone cu multe monumente istorice si de arhitectura, obiective arheologice, folclorice / etnografice, muzee, manastiri, castele etc. etc.) cat si natural ( de vizitare a unor zone valoroase peisagistic, arii naturale protejate etc.) si uneori are si caracter sportiv (alegerea intentionata a unor trasee dificile sau lungi, diferente mari de nivel sau suprafete de rulaj accidentate) in cazul in care practicantii vor cu aceasta ocazie sa depuna un efort fizic semnificativ sau ridicat sau chiar sa se antreneze (cicloturismul permitand sa faci simultan si sport si turism si recreatie....). Aspecte sportive se intalnesc mai ales in cazul cicloturismului montan cu bagaj mic sau a celui de sosea practicat de drumuri de munte, uneori cu cautarea expresa a pasurilor celor mai inalte si a pantelor celor mai mari (Se distinge chiar o disciplina turistico-sportiva numita Cycloclimbing, exista colectionari de "brevete de trecere a pasurilor" mai ales in Franta, exista actiuni de masa cu mii sau zeci de mii de participanti care totusi nu au caracter competitional neexistand clasamente si castigatori desi se fac inscrieri si se primesc numere de identificare etc. ci e vorba de actiuni de tip festival / reuniune / event
- Impune respectarea legislatiei rutiere (cand se desfasoara pe drumurile publice) si de asemenea impune cunoasterea si respectarea regulilor turismului pedestru montan in cazul cicloturismului montan practicat pe drumuri de creasta.
3. PRACTICAREA CICLOTURISMULUI IN ROMANIA
- Cicloturismul are traditie destul de indelungata in Romania dar la o intensitate foarte redusa atat in trecut cat si in prezent, cicloturistii continuand sa fie priviti in multe zone din tara ca o ciudatenie iar termenul cicloturism sa fie necuoscut marii mase a cetatenilor (spre deosebire de turismul pedestru care e practic unanim recunoscut si care s-a si practicat si se practica pe o scara mult mai larga in Romania, desi incomparabil mai putin decat in tari occidentale)
- La ora actuala exista foarte putini cetateni romani domiciliati in tara care practica cicloturismul ( in sensul de persoane care fac excursii de mai multe zile pe bicicleta in Romania, nu cei care fac o iesire de cateva ore pe bicicleta in imprejurimile localitatii de domiciliu). Probabil maxim cateva mii in toata tara, motiv pentru care
inca nu sunt un factor economic semnificativ
- Majoritatea cicloturistilor pe care ii putem intalni in Romania in ultimii 15 ani (inclusiv la ora actuala) - sunt straini. Este greu de facut estimari numerice - probabil este vorba de o cifra intre 2.000 si 20.000 / an daca ne referim la cei care vin in Romania sa practice cicloturismul ca activitate exclusiva / principala, pe perioada sederii in tara. Dintre acestia o mare parte provin din Germania (probabil sursa principala) si apoi Ungaria, Cehia, Austria, Franta, Belgia, Olanda...
Nu avem cifre sau date statistice si nu credem ca le are cineva...
Demersuri in acest sens la INS nu au dat rezultate...
- In Romania exista circa 15-20 de cluburi turistice / organizatii non-profit locale care se ocupa in principal de cicloturism sau la care cicloturismul are o pondere importanta (ca practiare a lui sau / si ca promovare a lui). Exemple: CCN Cluj-Napoca, Pro Biciclo Urbo - Tg.Mures, Run4Fun - Brasov, Bate Saua Sa Priecapa Iapa - Bucuresti, CicloTurNatura - Bucuresti, Caliman-CLub Bistrita, Turistor Iasi, TPN, Tibiscus si CCT Timisoara, BIke Attack Resita, Anton Hendrich Anina, CicleMania Arad, Bike Tribe Aiud, Potecarii Fetesti... O mare parte dintre ele fac parte din Coalitia Nationala de Cicloturism si Promovarea Bicicletei PRO VELO (structura fara personalitate juridica).
- Exista cateva agentii de turism care au oferte (comerciale) de cicloturis, dar vorbim aici de situatii de moment. Se mai adauga cateva agentii de turism din strainatate care fac programe cicloturistice si in Romania fara un partener oficial la noi in tara, si cateva agentii de turism romanesti care declara ca au si oferte de cicloturism dar de fapt in caz ca sunt contactati de vreun client interesat, apeleaza la alte structuri.
- Exista cateva event-uri cu caracter competitional sau cvasicompetitional (de. CIUC MTB Maraton, BikeEnduRomania, Carpathian Adventure, Banat MountainBike Maraton, Maratonul Medieval) care au si componenta turistica si care fac un inceput de polarizare de tip event care are si aspecte turistice
- Romania are un potential deosebit pentru cicloturism, in general, si pentru cicloturismul montan (mountain biking) in particular, datorita reliefului favorabil, peisajului variat, multitudinii de atractii turistice naturale si culturale, toate pe fondul unei retele dense de cai de comunicatie favorabile mountain biking-ului.
- Multe dintre masivele montane din Carpati se preteaza bine sau foarte bine la mountain biking de toate nivelele de dificultate, de la trasee usoare pe drumuri auto forestiere pana la lungi ture de creasta pe poteci mai accidentate si cu diferente de nivel ridicate. Practic, orice cale de comunicatie (poteca, drum de care, drum de tractor, drum forestier etc.) din orice masiv montan este deschisa pentru mountain biking, exceptiile fiind foarte putine (rezervatii stiintific cu regim sever, zona de frontiera etc.). Pe drumurile forestiere trebuie circulat cu atentie la traficul auto forestier si la corhanitul bustenilor, fiind vorba, in general, de drumuri nedestinate circulatiei publice. Pe poteci se va circula numai in zonele cu trafic redus de drumeti si li se va acorda prioritate acestora.
- Cateva dintre regiunile cele mai interesate pentru cicloturistii montani sunt Bucovina, Zona Neamt - Ceahlau - Cheile Bicazului, Muntii Apuseni (Valea Ariesului), Carpatii de Curbura, Muntii dintre Olt si Jiu, Muntii Banatului. Printre "delicatese" se numara parcurgerea crestei Muntilor Suhard, Rarau, Obcina Mestecanisului, Grohotis, Baiului, Platoul Bucegilor, Gilau-Muntele Mare, Vladeasa, Latoritei.... De asemenea, este de neuitat parcurgerea vailor Cernei, Frumoasei, Sadului, Lotrului, Ialomitei, Doftanei, Bascei Mari si Bascei Mici, Uzului, Somesului Rece etc. Nu trebuie omisa Transalpina - soseaua ce atinge cel mai inalt pas al Romaniei (Urdele, 2.147 m) si trecerea peste creasta principala a alimanilor (de la Gura Haitii la LUnca Bradului sau Toplita) si nici drumurile ce trec peste alte pasuri memorabile, ce merita sa figureze in palmaresul oricarui mountanbike-ist: Jiu-Cerna, Valcan, Tartarau, Groapa Seaca, Curmatura Oltetului, Buceciu, Muncel, Predelus, Boncuta, Musat, Uz, Comandau, Balan, Paltinis, Rotunda, Balasana, Pietrii, Neteda.... Pe bicicleta se poate urca pe varfurile dintre cele mai inalte ale multor masive montane: Cucurbata Mare (Bihor), Vladeasa si Muntele Mare (Apuseni), Mestecanis (Obcina Mestecanis), Rarau, Ignis (Gutai), Retitis (Calimani), Lacauti (Vrancei), Penteleu (Buzau), Omu (Bucegi), Semenic etc.
- Caracteristici meteo specifice Romaniei, importante pentru cicloturism: Lunile iulie si august au, de regula, vreme mai stabila, favorabila pentru mountain biking, dar sunt si multe zile caniculare.
Mai si iunie sunt mai putin fierbinti dar mai umede, iar din septembrie vremea poate deveni racoroasa sau chiar rece. In zonele montane inalte, la peste 2.000 m, persista zapada pana in iunie, facand pasurile inalte inaccesibile primavara. Vremea la munte este schimbatoare si se poate strica oricand si foarte rapid, impunand cicloturistului sa fie totdeauna pregatit sa faca fata unor conditii meteo dificile.
- Elemente ce necesita atentie speciala la MTB in Romania: Pentru orientare se recomanda harta si GPS. Trebuie avut in vedere ca situatia de pe teren nu corespunde totdeauna cu cea din ghiduri si harti, in special cabanele si drumurile pot uneori lipsi in realitate sau pot fi puternic degradate. In special la turele cu bagaje mari e importanta o documentare prealabila cu privire la starea traseului propus iar la ture lungi in zone izolate, la departare mare de localitati, sunt recomandabile precautii suplimentare deoarece, in caz de accident, Salvamontul e mai dificil de alertat (neexistand acoperire GSM in multe zone montane) si interventia poate dura mult. Sunt valabile principiile codului etic international pentru mountain biking, de exemplu sa nu se circule in afara cailor de comunicatie sau pe cele sensibile (cu risc de degradare), sa se respecte celelalte categorii de utilizatori, in special drumetii, sa se circule preventiv, sa nu se sperie animalele si sa se manifeste grija fata de natura, fata de localnici si fata de cei din jur in general.
Cand pe traseu nu pot fi evitate sectiunile de drum modernizat principal se recomanda circulatia cu grija, acordand atentie speciala la camioane si tractoare, si evitarea rulajului in timpul noptii. Trebuie tinut cont ca, pe drumurile de munte, pot fi intalnite pe neasteptate obstacole (gropi, santuri, animale, carute, autovehicule etc.), ceea ce impune conduita preventiva in special la coborari.
Bateti saua, nu pierdeti vremea (buna)!
GeoBateSaua - Preşedinte
Anunt postat de Asociatia BATE SAUA SA PRICEAPA IAPA
Logare utilizatori
Creeaza cont utilizator
Servicii Online
.jpg){kind=logo}
