Irezistibila tentaţie a comparaţiei

17 Mar 2009

un articol de MIHAELA ENACHE, aparut in ziarul euROpeanul, publicatie editata de Ministerul Dezvoltarii Regionale si Locuintei.

În ciuda unor previziuni foarte optimiste, cele zece state care au aderat la Uniunea Europeanã în 2004 au avut probleme serioase în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene alocate acestora pentru perioada 2004 - 2006. Ca şi în cazul României, pentru ţãrile din spaţiul Europei centrale şi de est, primul an de dupã aderare a fost cel mai dificil din punct de vedere al accesãrii fondurilor comunitare. Estimãrile fãcute de consultanţi internaţionali cu privire la gradul de absorbţie a fondurilor de cãtre aceste state au fost optimiste, cu mult peste capacitãţile lor reale.

Astfel, în mod concret, potrivit datelor furnizate de Banca Naţionalã a României, în primul an de aderare, ţãrile din zona Europei Centrale şi de Est au avut grade mici de absorbţie a fondurilor europene (Cehia - 41,5%, Polonia - 42,8%, Slovacia - 41,6%, Ungaria - 42,9%).

 

 


Cauzele unei astfel de situaţii sunt multiple. Potrivit specialiştilor, dificultãţile s-au justificat prin lipsa de experienţã a acestor state în gestionarea fondurilor structurale, dar şi prin pretenţiile aparent exagerate ale Comisiei Europene. De asemenea, motivele se regãsesc şi în acţiunile lente ale instituţiilor specializate în analiza proiectelor, birocraţia excesivã şi supercentralizare, dar şi în procesul lent de formare a personalului specializat în problematica fondurilor structurale.

În cazul celor trei state vecine României (Ungaria, Cehia, Polonia), deşi procesul de absorbţie a demarat greu, în anii urmãtori ele şi-au intrat în ritm, iar beneficiile alocãrii s-au resimţit într-un mod diferit, în funcţie de particularitãţile economice proprii fiecãrui stat.

Cazul Poloniei este mai apropiat, într-un fel, de cel al României. În cazul ambelor state, agricultura deţine o pondere semnificativã în cadrul economiilor naţionale. Agricultorii polonezi deţin suprafeţe întinse de teren şi ferme mici care produc pentru consum propriu şi mai puţin pentru piaţã. În 2006, potrivit evaluãrilor comisiei, Polonia şi-a ameliorat mecanismele de atragere a fondurilor, cheltuind 816 milioane de euro. Planul de dezvoltare ruralã adoptat de autoritãţile poloneze a ajutat acest stat sã stimuleze profitabilitatea fermelor în zonele defavorizate, sã elaboreze schemele specifice de agromediu, sã transforme fermele mici în unitãţi agricole viabile şi competitive pentru piaţa europeanã, conforme cu standardele agricole ale Uniunii Europene.

De asemenea, Ungaria s-a confruntat, în primii ani dupã aderare, cu mari dificultãţi în ceea ce priveşte capacitatea de absorbţie a fondurilor europene. O problemã importantã era cea referitoare la existenţa unor puternice disparitãţi regionale.

În ciuda Planului naţional de dezvoltare din anii 2004 şi 2006, adoptat de autoritãţile ungare, calitatea vieţii în cele mai sãrace regiuni nu s-a ameliorat. Diferenţa dintre regiunile mai dezvoltate şi cele mai puţin dezvoltate s-a adâncit. Cele mai multe fonduri au fost absorbite de Budapesta şi zonele adiacente, în vreme ce zona de est a Ungariei a rãmas cu mult în urmã. Conform datelor furnizate de Comisia Europeanã, câştigãtorii celor mai multe programe operaţionale ale uniunii, vizând creşterea competitivitãţii economice, au provenit din capitalã sau din localitãţi din Ungaria centralã, unde rata de absorbţie a fondurilor europene a fost cea mai ridicatã.

Accesarea fondurilor structurale s-a fãcut cu dificultate şi în Cehia, în mare parte din cauza lipsei de experienţã în aceastã problematicã şi a birocraţiei excesive.


Problemele cu care s-au confruntat aceste state în accesarea fondurilor europene, în primii ani dupã aderarea la Uniunea Europeanã, au fost studiate de cãtre consultanţi internaţionali. Aceştia au apreciat cã existã un set de condiţii pe care beneficiarii acestui tip de finanţare trebuie sã le îndeplineascã pentru a avea o bunã ratã de absorbţie. Este vorba, în primul rând, despre o cât mai eficientã programare a investiţiilor publice, fapt ce permite o integrare completã a fondurilor structurale în sistemul finanţelor publice, în special în domeniul achiziţiilor publice şi finanţarea investiţiilor publice. Pe de altã parte, eficienţa gradului de absorbţie este condiţionatã de consolidarea capacitãţii administrative a statului beneficiar. Cu certitudine, sunt necesare structuri instituţionale puternice, capabile sã asigure formularea şi aplicarea politicilor publice, derularea proceselor de coordonare interministerialã, implementarea programelor naţionale, creşterea capacitãţii de aplicare a parteneriatelor între administraţiile locale. O altã concluzie care s-a conturat din experienţa celor zece state admise în anul 2004 se referã la parteneriatele pe care administraţiile locale trebuie sã le realizeze cu reprezentanţi ai societãţii civile. În multe cazuri, în aceste regiuni, administraţia localã are o capacitate limitatã, iar parteneriatele cu actorii neguvernamentali permit cofinanţarea proiectelor şi genereazã, implicit, creşterea gradului de accesare a fondurilor structurale.

Fãrã a fi vãzutã drept o scuzã pentru mult clamata „incapacitate de absorbţie a fondurilor europene de cãtre autoritãţile din România” (expresie devenitã cvasiclişeu), datele studiilor citate aratã cã existã un câmp de factori extrem de complex care poate explica startul greu al unor proiecte. Adevãrul este cã soluţiile trebuie cãutate simultan. Şi la Bucureşti, şi la Bruxelles.

Ziarul euROpeanul este editat de Ministerul Dezvoltãrii, Lucrãrilor Publice si Locuintelor si realizat de un consortiu format din Chelgate România, Structural Consulting Group si Frigo Media.

 

 

Anunt postat de Centrul de Asistenta pentru Organizatii Neguvernamentale - CENTRAS (CENTRAS)

Logare utilizatori

Creeaza cont utilizator

Creeaza contul tau de asociatie si beneficiaza gratuit de toate facilitatile sistemului eAgora
Forumular de inscriere
Solutie web TreeWorks