Transparency International: Codurile au fost transformate in instrumente de musamalizare a coruptiei

17 Mar 2009

Transparency International Romania protesteaza fata de modul complet netransparent in care au fost elaborate si promovate proiectele celor patru coduri si face mentiunea ca afirmatiile ministrului justitiei privind larga consultare sunt false si nu au acoperire in realitate.

articol preluat de pe euractiv.ro

Prevederile acestor coduri nu au fost larg analizate si dezbatute in societate, iar deciziile de politica penala implicate nu au facut niciodata obiectul unei reale consultari publice. O analiza oricat de sumara a sondajelor de opinie recente ar arata clar ca anumite solutii propuse sunt in dezacord cu valorile sociale impartasite de publicul larg – sanctionarea faptelor de coruptie cu pedepse modice, dezincriminarea incestului, limitarea libertatii presei sau promovarea torturii.

Transparency International Romania considera ca, prin proiectul codului penal si al celui de procedura penala, se aduc grave prejudicii intereselor Romaniei prin politica de toleranta maxima fata de fenomenul generalizat al coruptiei.

Astfel, desi este demonstrat ca fenomenul coruptiei afecteaza in mod substantial resursele publice, deturneaza institutiile statului de la misiunea lor, ca are, direct sau indirect, un efect negativ zilnic asupra drepturilor si libertatilor cetatenilor si ca este sursa principala a saraciei si subdezvoltarii  Romaniei in raport cu celelalte state membre ale UE, Ministerul Justitiei ridica la nivel de politica penala o lejeritate inadmisibila fata de acest flagel.

Intreaga constructie juridica a Codului penal, partea generala si partea speciala, au ca efect nesanctionarea efectiva a faptelor de coruptie sau sanctionarea lor modica (in cel mai bun caz). Asemenea sanctiuni vor putea fi considerate acceptabile de catre faptuitori, avand in vedere beneficiile obtinute din savarsirea infractiunii.

Ministerul justitiei nu a pus la dispozitie niciodata analizele nevoii de reglementare, studiile criminologice pe care s-a bazat, indicatorii de statistica judiciara retinuti in analiza si nici analizele de impact si proiectiile privind aplicarea. Considerentele de ordin general, aprecierile si supozitiile lipsite de fundament cu privire efectele viitoare nu pot tine loc de argumente necesare si suficiente pentru forma propusa noii infrastructuri legale a Romaniei.

Efectele directe ale noului mod de reglementare sunt incurajarea suspendarii executarii pedepselor, prescriptia mai rapida a raspunderii pentru infractiunile de coruptie si pronuntarea unor pedepse mai mici.

Pedepse mai mici Ministrul justitiei sustine ca, pentru a raspunde criticilor privind nivelul scazut al pedepselor, au fost stabilite limite de pedeapsa mai mica, ceea ce reprezinta o contradictie logica (a se vedea anexa 1). Ministerul legifereaza astfel situatia de fapt nemultumitoare, in loc sa o

corecteze. Solutia ar fi fost cresterea minimului special al limitei de pedeapsa. Instantele de judecata sunt in situatia de a acorda sanctiunile in limitele prestabilite de lege, or in acest domeniu trebuia sa apara corectia.

Suspendarea executarii pedepselor

Posibilitatea de suspendare a executarii pedepsei cu inchisoarea este largita din cauza cresterii prin omisiune a limitei pentru concurs de infractiuni de la 2 la 3 ani pentru sanctiunile pronuntate asupra faptelor de coruptie. Aceasta intentie este vadita atata vreme cat in cod sunt prevazute expres exceptiile de la suspendarea executarii pedepsei, indiferent de cuantum (ex: infractiunea de omor), iar faptele de coruptie nu sunt enumerate.

Prescriptia raspunderii penale pentru faptele de coruptie

Inchiderea unor dosare de mare coruptie si incetarea procesului penal au fost proiectate de Ministerul justitiei prin scaderea maximului special al pedepsei, in raport cu care opereaza prescriptia.

Prin modul defectuos de redactare a partii generale se ajunge la dezincriminarea celei mai mari parti a faptelor de coruptie deja savarsite si, ca atare, la o amnistie partiala indirecta a actelor de coruptie care au macinat si afectat grav sistemul social si dezvoltarea Romaniei. Aratam, in acest context, cu titlu de exemplu, modul de definire a infractiunii sau echivocul definirilor privind caracterul penal al faptei.

Acestea afecteaza grav claritatea, previzibilitatea si predictibilitatea politicii penale. De asemenea, proiectul de cod penal si cel de procedura penala contin o serie de prevederi care intra in vadita contradictie cu jurisprudenta Curtii Constitutionale si pot afecta eficacitatea legii. Aparitia Camerei preliminare poate avea un efect de bun augur in ceea ce priveste economia de mijloace in cadrul procesului penal insa, prin modul in care este conceputa, ea poate aduce atingere independentei magistratului procuror, principiilor constitutionale si valorilor consacrate prin practica CEDO privind dreptul la un proces echitabil (ex: caracterul nepublic dar obligatoriu al deciziei, egalitatea de arme, limitarea controlului judiciar al instantelor de fond).

Transparency International Romania va prezenta, pana la data de 28 martie 2009 , un raport complet de analiza a proiectelor de coduri discutate, pe care il va supune dezbaterii publice. Fara a putea sa suplinim lipsa de transparenta de pana acum a Ministerului Justitiei, incercam astfel sa ii limitam efectele.

Sursa: Transparency International

Anunt postat de Centrul de Asistenta pentru Organizatii Neguvernamentale - CENTRAS (CENTRAS)

Logare utilizatori

Creeaza cont utilizator

Creeaza contul tau de asociatie si beneficiaza gratuit de toate facilitatile sistemului eAgora
Forumular de inscriere
Solutie web TreeWorks